| E-bussines, e-commerce |
|
CUPRINS Capitolul I Afaceri pe web (e-business) Generaliati Prezenta pe web. Motive Avertismente Etapele prezentei pe web Modele de e-business Categorii de e-business. Afaceri pe Web Adrese situri web Capitolul II Modalitati de plata pe web Generalitati Cerinte Mecanisme de plata electronica Momentul efectuarii platii electronice Categorii de plata electronica Sisteme de microplati Legislatie. Comert Electronic in Romania Capitolul I Generalitati Conceptul de e-business s-a nascut cu mult inainte de aparitia Internetului. Inca din anii '70, domeniul afacerilor asistate de calculator a devenit populat pentru retelele financiare. Diferite institutii (Bancile) erau conectate prin intermediul unor retele private in vederea efectuarii diverselor tranzactii cu sprijinul tehnologiei computationale .Standardul ElDI (Electronic Data Interchange) stipuleaza diverse formate universale de interschimb de informatii. Odata cu aparitia Internetului dimensiunea afacerilor electronice a crescut simtitor. Termenul de e-business a fost in premiera folosit in 1997 de catre IBM, ce defineste businessul ca fiind o modalitate de acces securizat, flexibil si integrat pentru desfasurarea diferitelor afaceri prin combinarea proceselor si sistemelor care executau operatii de baza ale afacerilor cu cele ce fac posibila gasirea informatiilor pe Internet. Teoretic, prin conectarea sistemului informatic pe Web, putem spune ca dezvoltam un e-business, adica instruim " sistemul nervos central al afacerii noastre", dupa spusele lui Bill Gates. La inceput a fost folosit termenul e-commerce, care a devenit, ulterior doar un aspect (important) al conceptului e-business. Un alt termen lansat de compania Hewlett-Packard in 1999- e-service, desemnand oferirea unor solulii complete pentru e-business, constituite din hardware, software si consultanta. Internetul pune la dispozitie diferite forme de comunicatie, combinand toate tehnologiile actuale intr-un singur cadru de lucru in care-s integrate diferite dispozitive electronice (trimiterea unui fax pe Internet, receplionarea unui mesaj vocal, convertirea unui fax intr-un mesaj e-mail si reciproc) oferind afacerilor posibilitatea de integrare mult mai facil. Tranzactiile pot fi efectuate prin telefonul mobil cu acces prin WAP. Ne putem conecta la Internet pentru a parcurge mesajele e-mail (wap.yahoo.com), sau pentru navigare si cautare informatii (wap.google.com).
Prezenta pe web. Motive - Comertul electronic ofera oportunitatea de a castiga mai multi clienti si de a comunica mai strans cu acestia. Pe web, fiecarea facere are o prezenta total "non-stop", si indiferent daca afacerea este mica, medie sau mare, aceasta isi poate castiga clienti din intreaga lume sau se poate adresa unei clientele specializate. TI dau posibilitatea cunoasterii cat mai multor aspecte despre clienti si preferintele lor. Acesta conduce la realizarea facila a rapoartelor analitice privind procesele de afaceri. - Costuri reduse pentru servicii de distributie. Internetul scade costul distributiei de informatii si de a le menline actualizate ( www.amazon.com). Pe web, informatia poate avea si statutul de produs, comertul electronic migrand de la vanzarea de bunuri palpabile la cea de date (consultam, uzica, filme, software, etc.). Avertismente - Migrarea de la o piala locala la o piata mondiala- necesita dezvoltarea unui model viabil de afaceri; - Problema drepturilor de autor - nu se recomanda etalarea pe web a unui anumit continut fara a avea acordul autorilor; - Legalitatea- activitatea trebuie desfasurata in conditii legale; - Securitatea- nerespectarea normelor de securitate si asigurare a confidentialitatii duce la un esec timpuriu. - Viabilitate - procesele antrenate intr-o afacere trebuie sa fie viabile.
Etapele prezentei pe web - In prima etapa compania isi face simtita prezenta pe web prin intermediul unei pagini, fara a stabii o strategie clara; - In cea de a doua etapa, "sit web structurat" - sunt oferite informatii structurate, pentru care exista un motor de cautare dupa cuvinte cheie, cadrul general al organizatiei, angajatii pot schimba mesaje intre ei prin intermediul sistemului intern de posta electronica sau cu ajutorul listelor de discutii; - Compania incearca sa-si vanda informatii, bunuri, servicii, etc. in maniera on-line (comenzi prin email), dar sistemul nu este conectat direct la o baza de date disponibila pe web. Sistemul este lent, costa mulli bani si nu este securizat. -Faza "afacerilor electronice". Situl organizatiei este direct conectat la Intranetul acesteia permitand accesarea informatiilor din baza de date interna si utilizand protocoale securizate pentru a transmite date intre companie si clienti sau catre alti parteneri de afaceri; - Utilizand orice dispozitiv electronic (telefon celular, autoturism, chiosc informalional) oamenii se vor putea conecta la datele unei companii si vor fi capabili de a trimite - receptiona informaliile dorite pentru a realiza afaceri electronice, fara a mai trebui sa cunoasca adrese de situri web, nume de resurse,etc; - Utopica. "O singuri lurne - un singur computer", toate dispozitivele electronice ar fi interconectate intre ele pentru a a crea o uriasa resursa informationala, la nivel mondial, Computerele ubique (notiunea ubiquitous computing, Mark Weiser,1991) ar schimba intre ele orice tip de informafie, iar aplicatiile ar furniza informatii, fara ca utilizatorii sa cunoasca provenienta lor.
Modele de e-business In cadrul unei organizatii, zona de influenta a afacerilor electronice este Intranetul. Intranetul se bazeaza pe standardele Internetului pentru comunicatia intre sisteme de calcul. Personalul conectat la Intranet poate avea acces la siturile web specifice unor departamente din cadrul organizatiei. Aceste situri sunt separate de Internet prin intermediul unor metode de securitate (firewall - pentru filtrarea oricarei informatii referitoare la datele interne), astfel incat persoanele din afara sa nu aiba acces la informatiile private. Angajatii companiilor Sun, Apple, Microsoft au la dispozitie un sit web Intranet, prin care obtin informatii curente si plaseaza comenzi on-line, eliminand timpul si costurile aferente apelurilor electronice. In functie de politicile de securitate si de infrastructura retelei, angajatii pot avea acces de pe Internet la reteaua privata, folosind protocolul VPN (Virtual Private Protocol). Business-to-business (B2B) reprezina modelul care incearca utilizarea tehnologiilor bazate pe web pentru a conduce afaceri intre doua sau mai multe companii. Pot fi doua subtipuri: - exista un contract de parteneriat intre companii; - exista o piata electronica (e-market) in care interactioneaza mai multi cumparatori si mai mulli vanzatori. Business-to-consumer (B2C). Cumparatorul utilizeaza un navigator web pentru a se conecta la situl web al vanzatorului prin intermediul unui fumizor de servicii Intemet - ISP (Internet Service Provider).Vanzatorul pune la dispozitie un catalog electronic( e-catalog) de produse sau servicii, sugestii si recomandari pentru produse, sa puna la dispozitia cumparatorului cele mai uzuale forme electronice de plata. Vanzatorul nu trebuie neaparat sa joace si rolul fumizorului sau al producatorului bunurilor/serviciilor sau poate apela la furnizori multipli, etc. Consumer-to-consumer (C2C) descrie colaborarea diferitilor utilizatori prin intermediul documentelor partajate, postei electronice, etc. Consumer-to-data (C2D) - specifica situatiile cand utilizatorii au nevoie de cantitati insemnate de date si folosesc diverse instrumente electronice pentru a le extrage.
Categorii de e-business Prima decizie ce trebuie luata atunci cand se demareaza o afacere pe Internet este asupra modelului. Exista deja multe modele pentru derularea afacerilor pe Internet. Acestea pot fi clasificate in functie de numarul de furnizori, prestatori de servicii catre clienli, astfel: 1 catre 1 ( e-shop), mai mulli catre 1 (e-mall), mai multi catre mai multi (e-licitalie). .Se constitue astfel, un lan de servicii in cadrul caruia fiecare element poate fi dominant. Primul element este furnizorul de produse sau servicii, al doilea este furnizorul de servicii Internet, care poate pune la dispozitie de Ia spatiu pe pagina web pana la posibilitatea integrarii intr-un emall. Al treilea element al lantului este clientul, avand o anumita formare profesionala, interese proprii si preferinte. Acest client poate fi un consumator (B-2-C), o alta firma (B-2-B), administratia publica (B-2-A) sau un angajat (B-2-E) in contextul tranzactiior interne din cadrul unei firme. Prezentam in continuare in linii generale cateva modele de afaceri pe Internet: - magazinul electronic (e-shop) - magazinul universal electronic (e-mall) -achizitia publica electronica (e-procurement) -licitatia electronica(e-auction) - comunitatea virtuala(virtualcommunity) - prestari servicii electronice (e-service providing) - brokeraj de informatii, modele de publicitate - e-banking - e-commerce - e-directories - e-ingineering - e-gambling - e-learning - e-mailing - e-marketing - e-supply - e-trading
Magazinul electronic (e-shop)
Ideea de baza a cornertului electronic este aceea de a transpune afacerea fizica, materiala, in pagina de Internet. Astfel, firma isi prezinta catalogul de produse precum si serviciile prin Internet. Produsele sunt oferite, in general, la diferite categorii de pret, tinand seama de tendinta clientior de a testa calitatea, viteza si eficienta livrarii inainte de a decide sa cumpere produse mai scumpe. Produsele adecvate comercializarii prin Internet sunt de obicei, cele care pot fi descrise cu usurinta si nu necesita folosirea simtului tactil: bilete de avion sau de concert, CD-uri, carti, software, unelete, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe de alta parte, produse care au fost considerate initial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet - cravatele spre exemplu, se vind acum foarte bine pe Internet. Serviciile completeaza de obicei oferta de produse dar se circumscriu deseori unei sfere mai largi: spre exemplu, in cazul in care se comercializeaza cravate, site-ul poate prezenta si un desen/schita despre cum se face nodul de cravata. ln plus, site-ul poate include si un ghid de culori si stiluri pentru oamenii de afaceri, un indrumar pentru succesul in afaceri sau, magazinul de cravate poate decide sa vanda si sosete, pantofi si palarii prin includerea pe site si a altor vanzatori. Preturile produselor vandute prin Internet ar trebui sa fie mai mici decat cele practicate pentru comenzile clasice. Cartile, spre exemplu, sunt oferite pe Internet cu o reducere de 10-50% sau cel putin, fara a se percepe taxe aditionale de livrare. Serviciile si in special serviciile de informare ar trebui sa fie in mare parte gratuite. Serviciile de informare prin publicatii periodice sunt oferite gratuit la inceput, prin acces liber sau abonamente gratuite, ulterior, ofertantii vor initia servicii suplimentare de tipul accesului la arhive si vor extinde posibilitatile de cautare, solicitdand utilizatorului sa se aboneze si sa plateasca pentru a beneficia de acestea. S-a constatat ca impactul abonamentului online asupra utilizatorilor este foarte mic: majoritatea ramane fidela abonamentelor clasice si, in general, numai clientii noi apeleaza la acest nou sistem de abonament. Cu toate acestea, abonamentele contra cost online pentru accesul la stiri de ultima ora sau la dezbateri cu participare restrictiva de exemplu, suscita interesul doar daca serviciile oferite sunt de valoare exceptionala Exista diferite variante de gazduire a unui e-shop, astfel: - pe un server distinct (un computer proprietatea firmei detinatoare a unui e-shop) destinat unor pagini ample si complexe de web; acesta va fi localizat in cadrul firrnei daca frecventa modificarilor ce trebuie facute este mare (ex. stiri, preturi, etc.) sau daca este necesar un trafic intens intre firme si serverul aferent e-shop - pe un server virtual (un spatiu detinut de firma proprietara a unui e-shop, pe un hard disk al unui computer fumizor de web); In corelatie cu un spatiu mai mare de tipul www.yourshop.com, solutie preferata de majoritatea intreprinderilor mici si mijlocii; -in cadrul unui magazin universal electronic (e-mall) Alegerea variantei optime pentru magazinul dumneavoastra electronic depinde de costurile de telecomunicatie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul tinta, marimea, structura si obiectivele pe termen mediu ale viitorului e-shop in masura in care este posibil, un e-shop ar trebui sa poati fi accesat pe mai multe cai: un link/publicitate permanent pe un site portal, un cuvant-cheie publicitar in cadrul motoarelor de cautare sau in cadrul prezentarii pe Internet a informatiilor generale despre intreaga activitate a firmei sau despre intreaga gama de produse si o fereastra a acestui site in cadrul unui e-mall - toate acestea concomitent. In plus, o idee interesanta ar fi sa se stabileasca denumiri de genul www.produs1.com pentru grupele de produse cu link exact la pagina corespunzatoarde in cadrul magazinului electronic.
Magazinul universal electronic (e-mall) Un e-mall ofera un front comun pentru mai multe e-shop-uri si poate fi realizat utilizand diverse modele de tranzactii, in functie de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului doreste sa le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupa si de marketingul aferent mall-ului, astfel incat alegerea mall-ului potrivit este o decizie esentiala pentru detinatorul unui magazin. Mall-ul potrivit se defineste ca fiind un mall cu o retea puternica, cu o strategie de marketing buna, cu un front de prezentare potrivit si din care sa se poata accesa direct si pe mai multe cai e-shop-ul; cu o structura adecvata de magazine si care sa ofere si servicii, cum ar fi furnizarea de informalii curente regionale sau sectoriale. Revenim la exemplul mentionat, al magazinului pentru cravate: in cazul in care proprietarul doreste sa-si prezinte magazinul in cadrul unui mall, el trebuie sa decida daca sa opteze pentru un mall destinat modei sau pentru unul specializat in accesorii. Pentru unele domenii este benefica participarea in cadrul unui mall alaturi de produse competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta duce la cresterea traficului in mall si astfel la cresterea cifrei de afaceri a fiecarui magazin din structura acestuia. Pe de alta parte, definitorul mall-ului poate obtine profit din reclame, taxe percepute membrilor si/sau taxe asupra tranzacliilor.
Achizitia publica electronica (e-procurement) Achizitia publica prin modelul B-2-B este aplicabila in cazul in care organismele guvernamentale sau mari organizatii lanseaza apeluri pentru licitarea achizitionarii de bunuri sau servicii. Sfera de cuprindere a licitatiilor tipice include de la serviciile din constructii si bunurile pentru investitii pana Ia studii si alte lucruri ample. Achizitiile publice prin Internet pot include negocierea electronica, contractarea si licitarea in colaborare, spre exemplu. Pentru ca acest model sa poata fi si la indemana intreprinderilor mici, s-au infiintat platforme sau consortii in cadrul carora vanzatorii actioneaza impreuna pentru a obtine oferte mai avantajoase de la producatori. Spre exemplu, industria modei este un important utilizator al acestor consortii. . Licitatia electronica (e-auction) Licitarea produselor si obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Poate fi utilizat atat pentru comertul electronic B-2-B cat si pentru cel B-2-C si, datorita faptului ca este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat si in e-shop-urile obisnuite. Produsele vandute prin licitatia electronica pot fi produse de ultima ora, de suprastoc sau cu stoc fluctuant sau obiecte de valoare pentru colectionari specializati si includ de la bunuri materiale, metale si materii prime agricole, la obiecte de arta unicat. Spre exemplu, firmele de hardware vand prin licitatii electronice specializate si deja bine cunoscute, atat modele noi cat si produse folosite. Asemeni unui e-mall, o licitatie electronica include de obicei mai multi vanzatori. Operatorul licitatiei elaboreaza mecanismele pentru plasarea obiectului licitatiei, pentru licitare (de obicei prin e-mail) si poate oferi in plus servicii de plati si de livrare.
Comunitatea virtuala (virtual community) Pe lnternet - exact ca si in realitate, oameni avand interese comune se intrunesc in comunitati pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate. Aceste forumuri - cum sunt forumul de discutii, grupul de discutii interactiv (chat) sau lista de corespondenti (mailing list) - sunt utile pentru timpul liber cat si pentru comunicarile de afaceri si sunt denumite "comunitati virtuale". Instrumentele mentionate sunt adesea oferite ca servicii gratuite, in scopul sporirii traficului pe pagina de Internet si pentru stimularea atasamentului emotional fata de aceasta.
Furnizare de servicii pentru comertul electronic (e-serviceproviding) Serviciile care sustin activitatea de comert electronic nu sunt oferite exclusiv de catre furnizori de Internet, care se rezuma in general la gazduirea paginilor de web sau la asigurarea accesului pe Internet. De exemplu, exista magazine universale electronice (e-mall) conduse de producatori, vanzatori, furnizori de Internet, designeri de web sau asociati. Exista si servicii electronice externe cum ar fi cele de management, de informatii, de prelucrare a datelor, de consultana, de integrare a servicilor de livrare, care pot fi prestate in diferitele variante de comert electronic. In mod evident, oricare dintre verigile acestui lant valoric poate oferi servicii electronice si poate deveni placa turnanta pe piata specifica. Activitatile se pot concentra spre atragerea a cat mai muti participanti in cadrul unei verigi a lantului, astfel incat sa se creeze o structura puternica de tipul B-2-C (e-mall) sau o platforma B-2-B.
Brokeraj de informatii Informatiile competente sunt necesare pe tot parcursul lantului valoric de furnizori de servicii. Aceasta necesitate nu mai poate fi in prezent satisfacuta de cunoscutele motoare de cautare sau de cataloage, astfel incat detinatori de baze de date consecrate au migrat catre web oferind arhive indexate pentru publicatii periodice, brevete si informali de piata, dar si literatura stiintifica de specialitate. Unele dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie in baza unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici de tipul e-cash sau cybercash. Au fost infiintate unitalti si agenti de cercetare care incearca sa creeze mecanisme de detectare semantica, dar servicile de informare care au la baza experienta umana, respectiv experti in domeniu, raman in continuare servicii de importanta capitala pentru lumea afacerilor.
Modele de publicitate Pe langa vanzarile directe si sistemul abonamentelor, reclamele gazduite pe pagina de Internet respectiva sunt si ele, deseori, generatoare de profit pentru magazinele electronice si pentrupaginile de Internet in general. Dar, reclama pe Internet nu este intotdeauna posibila sau adecvata: designul magazinului universal electronic permite sau nu, publicitatea in magazinele proprii,in functie de tipul de tranzactii practicate in cadrul e-mall-ului. In mod obisnuit, banerele publicitare - cea mai cunoscuta forma de publicitate -sunt plasate pe paginile de Internet cu un continut corespunzator, cum ar fi pagina-gazda, subpagini atractive, pagini rezultate in urma cautarilor prin cuvinte-cheie, s.a. Cu toate acestea, activitatea de reclama poate genera profit doar in cazul in care site-ul beneficiaza de un trafic intens. Agentiile de publicitate vor fi interesate de un anumit site, doar in cazul in care exista garantii in ceea ce priveste numarul mare de vizitatori lunar. Avand in vedere faptul ca rata de accesare a banerelor publicitare este relativ scazuta si depinde in mare masura de design preturile pentru publicitate se bazeaza in prezent mai mult pe vizibilitatea paginii de Internet (numarul de vizitatori). S-a constatat ca rata de accesare a banerelor publicitare gazduite pe o pagind de Internet se situeaz frecvent intre 0,05 - 0,3% uneori crescand pana la 3% sau mai mult. Dar, numarul de accesari al banerelor poate fi identificat direct de beneficiarul reclamei, pe site-ul propriu, spre deosebire de numarul de accesari al pagini de Internet care gazduieste reclama si care nu poate fi monitorizat decat de proprietarul acestei pagini. Preturile pentru publicitate se diferentiaza foarte mult in functie de importanta contractului, valoarea specifica, si specialiazarea paginii de Internet gazda(cu cat e mai specializata cu atat e mai scumpa) si de alte criterii (spre exemplu, intr-un motor de cautare, utilizarea in scop publicitar a cuvantului cheie "e-eommerce" este cotata cu un pret mai mare decat alte astfel de cuvinte-cheie cum ar fi "provider" sau "busi- ness"). Preturile actuale sunt cuprinse intre 0,01 si 0,30 euro la accesare a pagini de Internet, gazda a reclamelor. In practica se intalnesc si cazuri cand proprietari de pagini de Internet accepta banere publicitare pe paginile lor, in schimbul gazduiri banerelor proprii pe alte pagini de Internet. Acest schimb de banere publicitare este organizat in cadrul "inelelor de web"' (cercuri pe domenii), create cu miile pe diferite tematici. In cadrul unui astfel de inel, paginile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt legate prin link-uri, in baza dorintei exprimate de proprietarii paginilor si, evident, a intereselor lor.
E-banking - tranzactii bancare electronice. Bancile electronice reprezinta una din cele mai de success afaceri on-line.
E-commerce - comerlul electronic - vanzarea si comercializarea bunurilor si serviciilor prin intermediul tehnologiilor oferite de Internet. Beneficile comerlului electronic rezida in urmatoarele observatii - este convenabil, siturile fiind operationale 24 ore pe zi,7 zile pe saptamana; - costuri interne mici, comertul electronic eliminand interactiunea dintre cumparator si intermediarii tranzactiei; - costuri scazute de procesare a tranzactiilor, metoda de plata electronica fiind mai putin costisitoare decat modul de plata prin monetar; - o crestere substantiala a vitezei procesului de vanzare. Companiile de e-commerce receptioneaza veniturile mai rapid decat in sistemul traditional; - reducerea erorilor, procesarea automata producand mai putine erori decat procesul de vanzare traditional; - spatiul nelimitat - siturile de e-commerce putand afisa/indexa un numar nelimitat de bunuri si servicii; - prezenta globala crescuta, compania putand fi accesata (teoretic) de posibili clienti din orice colt al lumii; - disponibilitatea informatilor despre clienti, existand astfel posibilitatea de a studia preferintele unui client individual sau ale unui grup specific de clienti, de a modela afacerea dupa dorintele clientului sau de a schimba rapoarte analitice privind clientela - cea mai buna interactiune cu clientul.
E-directories - cataloage electronice - white Pages (numere private de telefon), Yellowpages (telefoane organizatii).
E-ingineering - inginerie electronica (Share point de la Microsoft sau sourceforge.net) E-gambling - jocuri de noroc on-line www.pogo.com www.yone.com
E-learning - invatamant prin Internet Invatare si instruire bazate pe web - web-based learning-training www.brainbench.com , www.timsoft.ro www.study.com Educatia intr-o universitate virtuala (Virtual university Education) www.Onlinelearning.net - Online Learning in SUA www.uned.es - UNED in Spania www.athena.edu - Virtual Online Universitv
E-mailing - mesagerie electronica E-marketing-promovare electronica de produse/servicii E-supply - aprovizionare pe Intemet E-trading (e-brokering) - actiuni pe Internet. Utilizatorul, posedand un cont de genul Intemet Bank poate cumpdra si vinde actiuni.
Afaceri pe Web. Adrese
-adKnowledge Library : http://www.arahne.ro/ akl/ -Afaceri : http://www.afaceri.net - Amazon: http://www.amazon.com - BizOfice: http://www.bizofice.com - Business.com: http://www.business.com - Copyri ght. com : htp ://www.copyright.com - ebXML: http://www.ebxml.org - eNews: http://www.enews.com - eWeek: http://eweek.agora.ro - OneBiz: http://www.onebiz. 8m.net - Open Card: http://www.opencard.org - Open Travel : http://www.opentravel.org - Smart Card Industry Association: http://www.scia.org ' Speed of Thought : http://www. speed-of-thought.corn ' The Smart card Resource center: http://www.smart-card.org ' Universal Description, DiscoveV, and Integration (UDDI): http://uddi.microsoft. com/developer/default. aspx -web Marketing and E-commerce: http ://www.wilsonweb.com -Web Services: www.webservices.org -ZDNet: http://www .zdnet.com/ecommerce
Capitolul II
Modalitlti de plata pe web
Generalitati Modelele traditionale de plata se rezuma la transferarea banilor sub forma de bani lichizi sau prin intermediul documentelor (cecuri, ordine de ptata, etc.). De regula plata presupune deschiderea unui cont la o banca, deplasarea la sediul bancar pentru a depune bani si/sau a initia transferul in contul comerciantului. Acesta poate cere sau nu confirmarea platii prin fax. Cea din urma si cea mai lunga etapa este livrarea prin reteaua de distributie a comerciantului sau prin intermediul serviciului postal specializat. In cadrul comertului electronic nu este necesara deplasarea la banca pentru a plati ofertantii sau furnizorii de bunuri si servici, rolul bancii fiind acela de a transforma banii lichizi in biti. Probabil ca banii lichizi nu pot fi eliminati complet, dar in mod sigur ei se vor transforma din ce in ce mai mult in format electronic. In prezent exista mai multe sisteme de plata. Cea mai serioasa problema este cea legata de securitate. Majoritatea mesajelor trimise prin posta electronica sunt necriptate, adica oricine poate intercepta mesajul. Standardele actuale de plati etrectronice folosesc criptarea si semnaturile digitale. Prin utilizarea semnaturilor electronice se poate face proba identitatii unei persoane care acceseaza un deposit bancar sau o carte de credit.. Banii electronici pot fi urmariti in doua categorii: cu identitate si anonimi. Daca un cumpartor foloseste bani "cu identitate", atunci banca poate reconstitui traseul tranzactiilor si al banilor transferati(carti de credit). Daca in schimb se folosesc bani anonimi, nimeni nu poate reconstitui traseul banilor cheltuiti. In comertul electronic o tranzactie poate fi inteleasa ca reprezentand o serie de actiuni desfasurate de trei participanti: clientul, comerciantul (furnizorul) si banca. La initierea tranzactiei electronice, comerciantul si banca se pun de acord cum sa fie efectuat transferul banilor, folosindu-se unul sau mai multe sisteme electronice de plata. Apoi clientul poate comanda cate ceva de pe situl web al comerciantului. Dupa lansarea comenzii se pot derula diferite actiuni: comerciantul trimite clientului o confirmare prin e-mail, clientul isi transfera catre banca numarul cartii sale de credit, banca verifica informatia despre cartea de credit si verifica solvabilitatea cumparatorului, iar daca totul e in regula, valoarea bunurilor cumparate este transferata in contul vanzatorului. Articolul comandat este livrat catre cumparator si tranzactia este finalizata. in functie de protocolul incheiat intre banca si furnizor, acesta din urma poate avea acces la datele de identificare ale cumparatorului sau acestea pot sa ramana secrete.
Cerinte Ca si in sistemele traditionale, cea mai mare problema consta in asigurarea ca nimeni nu poate copia bani digitali sau prelua informatiile cartii de credit. Tranzactiile electronice intre banci au fost realizate inainte de aparitia Internetului - SWIFT (Society for World-wide Interbank Finacial Comunication). Sistemele electronice de plata trebuie sa indeplineasca cateva cerinte: - securizat - trebuie sa permita efectuarea in conditii de siguranta a tranzactiilor in retelele deschise, cum ar fi Internetul. Din pacate, moneda electronica se poate rezuma la un simplu fisier, care poate fi copiat. Copierea sau "dubla cheltuire" a aceleiasi sume de bani trebuie sa fie prevenita de catre sistemele de plati electronice; - anonim - identitatea clientilor si a tranzactiilor efectuate trebuie sa ramana protejata; - convertibil - utilizatori sistemului (clienti si furnizori) lucreaza cu banci diferite, fiind necesar ca o moneda emisa de o banca sd fie acceptata de alta. - utilizabil - sistemul de plata trebuie sa fie usor de folosit si de acceptat. Comerciantii, care vor sa-si vanda produsele on-line nu au nici o sansa de succes in cazul in care clientii nu agreeaza idea de a face afaceri pe web; - scalabil - un sistem este scalabil daca poate suporta noi utilizatori si noi resurse fara a suferi scaderi notabile de performanta. Sistemul de plata trebuie sa permita clientilor si comerciantilor sa se integreze in sistem fara, a se afecta infrastructura acestuia. - transferabilitate - se refera la capacitatea unei chitante electronice de a declansa transferal banilor dintr-un cont in altul fara ca furnizorul sau clientul si contacteze in mod direct banca. - flexibil - este necesar ca sistemul sa accepte forme alternative de plata in functie de garantiile pe care le solicita partile care realizeaza tanzactia, de timpul necesar pentru efectuarea platii , de cerintele de performanta si de valoarea tranzactiei. Infrastructura pe baza careia se efectueaza platile trebuie sa suporte diverse metode de plata, incluzand carti de credit, cecuri personale si bani electronici anonimi. Aceste instrumente si metode de plata ar trebui integrate intr-un cadru comun; - eficient - termenul de eficienta se refera la costul necesar pentru a efectua o tranzactie. Un sistern de plata electronica eficient trebuie sa fie capabil sa asigure costuri reduse in comparatie cu beneficile pe care le aduce; - integrabil - se impune ca sistemul sa suporte aplicatiile existente, sa ofere mijloace pentru integrarea cu alte aplicatii, indiferent de platforma hardware sau de retea; - de incredere - sistemul de plata trebuie sa fie permanent disponibil si sa evite posibilele erori.
Mecanisme de plata electronica Comertul electronic va putea evalua dincolo de un anumit nivel doar atunci cand consumatori obisnuiti vor percepe un mecanism de plata electronic la fel de sigur ca cel obisnuit. - plata prin Internet - de indata ce a fost pus in functiune un sistem de vanzari on-line, comerciantul va putea vinde 24 ore pe zi,7 zile pe saptamana, peste tot in lume pe unde a ajuns Internetul. Mai mult, cumparatorii si clientii potentialii vor avea acces la informatii de ultima ora referitoare la produse, servicii, preluari si disponibilitatea acestora. Dar comerciantul va trebui sa se asigure ca sistemul informatic sa fie disponibil non-stop si in tot acest timp el va opera gestiunea comenzilor, facturarea, procesarea platilor si remiterea banilor; - solutiile de plata in timp real - cu exceptia cazurilor of-line, obtinerea banilor rezultati in urma unei vanzari de tip on-line presupune o serie de procese de interactiune cu banci sau alte institutii financiare. In prezent, achitarea unei facturi se realizeaza cu ajutorul cartilor de credit (credit card), banilor electronici (e-cash), cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente (smart card) care sunt principalele metode de plata folosite in comertul electronic. Metodele de plata pot fi integrate fie la nivelul comerciantului, in sistemul informatic al acestuia, fie oferite outsource de un furnizor de servicii de comert (CSP - Commerce Service Provider) care va gestiona/intermedia platile de la terti; - cartea de credit - reprezinta cea mai utilizata forma de plata prin Internet. Utilizarea acesteia este simpla: clientii care navigheaza in cadrul unui sit web si decid sa achizitioneze un produs sau serviciu trebuie sa introduca informatiile despre cartea de credit prin intermediul unui formular HTML. Continutul completat (tipul cardului, numarul acestuia numele proprietarului si data expirarii cardului) este trimis sitului web, unde informatia este colectata si trimisa la banca. Daca situl comerciantului are stabilita o legatura directa cu banca, atunci este posibila plata pe loc in cazul in care are credit suficient pentru a plati bunurile comandate. Tranzactiile on-line care folosesc plata cu carduri sunt protejate criptografic, iar modalitatea concreta de criptare asigura faptul ca numai banca sau furnizorul de servicii pentru carti de credit vor putea avea acces la numarul cartii de credit, nu si comerciantul. O prima faza implica incheierea unei aliante /contracte cu institutii financiare, utilizand tehnologii avansate de criptare si autentificare pentru securizarea mesajelor trimise prin Internet. Comerciantul trebuie sa-si deschida un cont la banca oferind servicii de tranzactionare on-line bazata pe carduri. Tehnologia de criptare folosita in mod curent este SSL (Secure Socket Layer) eliminand cu succes posibilitatea ca un intrus sa obtina numarul cardului, presupunand ca el intercepteaza datele astfel criptate. Dezavantajul consta in faptul ca ssl nu permite comerciantului sa se asigure ca persoana care foloseste cardul intr-o tranzactie este chiar detinatorul acestuia. De asemenea, SSL nu ofera nici o cale prin care clientul sa afle daca situl comerciantului este cu adevarat autorizat sa accepte plata cu carti de credit si ca nu este doar un sit pirat, proiectat cu scopul de a colectiona datele despre astfel de carduri (crackers). Problema a fost rezolvata prin aparitia unor noi tehnologi denumite SET (Security Electronic Transaction), dezvoltata de Mastercard si Visa. SET rezolva problema autentificarii prin asignarea unor certificate digitale atat clientului , cat si comerciantului. SET ofera o securitate sporita fata de cea traditionala. Pentru a nu mai da acces comerciantului la numarul de card al clientului, SET il cripteaza de o maniera care asigura faptul ca doar consumatorul si institutile financiare abilitate au acces la el. Fiecare dintre actori implicati intr-o tranzactie (comerciant, client sau institulie financiara) foloseste certificatul SET privat, care joaca si rol de autentificare in conjunctie cu cheile publice asociate certificatelor care identifica pe ceilalti actori. In practica o companie terta (Verisign) ofera serviciul de a furniza certificate digitale cientilor sai, detinatori de cartii de credit. Cat priveste comerciantul, procesul este similar: in momentul efectuarii unei curnparaturi on-line, inainte de a se realiza vreun schimb de date in vederea demararii tranzactiei, software-ul care integreaza tehnologia SET valideaza, identitatea comerciantului si a detinatorului cartii de credit. Procesul de validare consta in verificarea certificatelor emise de furnizori autorizati de astfel de servicii facturile de plata (e-invoice). Cartile de credit reprezinta cea mai comuna solutie in modelul B2C si B2B. Volumul tranzactiilor in sectorul B2B este mult mai mare fata de volumul tranzactiilor efectuate prin intermediul cartii de credit. Un alt motiv este ca majoritatea companiilor au utilizat deja acest instrument in forma sa clasica si schimbarea modalitatii de plata ar necesita o reorganizare a proceselor economice, care ar necesita costuri prea mari. Procedura de plata prin e-invoice este urmdtoarea - valoarea tranzactiei necesare este transmisa automat la furnizori printr-un sistem informatic, acestea raspund printr-o factura care urmeaza a fi platita prin diferite mijioace. Sunt necesare metode securizate pentru filtrarea accesului la bazele de date interne ale companiei. Standardul EDI (Electronic Data Interchange) ofera o infrastructura in acest scop. Problema majora o constituie legislatia comerciala a fiecarei tari care ar trebui sa recunoasca valabilitatea facturilor electronice. Avantajele facturii electronice tin de reducerea costurilor pentru transmitere si de micsorarea posibilitatilor de aparitie a erorilor; - cecurile electronice (Internet cheques) - NetCheque - un sistem dezvoltat la Information Sciences Institute of the Univercity of Southern Californiu - www.usc.edu . Cumparatorul si vanzatorul trebuie sa aiba un cont deschis pe situl NetCheque. Pentru asigurarea securitatii este folosita identificarea prin protocolul Kerberos si parola. Pentru a plati prin cec trebuie instalat la client un software special care lucreaza asemenea unui carnet de cecuri. Un client poate trimite un cec criptat prin intermediul acestui software. Comerciantul poate ridica bani de la banca sau poate folosi cecul digital pentru o tranzactie cu alt furnizor. Un cont special din retea verifica validiatea cecului si in caz afirmativ trimite un mesaj de accept comerciantului care va livra apoi bunurile. PayNow, serviciu dezvoltat de CiberCash - www.cibercash.com sau echech -ww.echeck.org - Carti de debit (debit cards) necesita introducerea unui numar personal de identificare (PIN) si utilizarea unui dispozitiv hardware care sa, citeasca informatia pe banda magnetica a cartilor de credit. nu este posibila pe Internet. Posibil sa fie inlocuite benzile magnetice cu cipurile electronice folosite pentru smart card-uri, ce vor inlocui carile de credit. Banii electronici (e-cash) - utlizeaza un software pentru a salva pe disc magnetic echivalentul banior lichizi intr-o forma digitala. Avantajul acestui sistem il reprezinta costul transferului de bani care este aproape nul (costul conexiuni la Internet). Pentru a primi bani este necesarda accesarea unei casierii automate (virtuale) disponibile pe web sau deplasarea la un automat bancar, de unde pot fi ridicati bani electronici direct din contul bancii sau prin sistemul de plata cu carte de credit. Dificultatea folosiri e-cash reprezinta implementarea unei securitati care sa garanteze ca acestia nu pot fi alterati. Utlizarea tehnologiior de criptare, a semnaturilor digitale, si a semnaturilor electronice ajuta la reducerea posibilitatilor de frauda care sa faca imposibil de utilizat mai mult de o singura dat. O alta conditie este ca bani electronici trebuie sa dezvaluie identitatea persoanei care a platit cu ei, trebuie sa fie anonimi. Sistemul de plata nu trebuie sa aiba ca intermediar o banca, doar intre cei doi parteneri implicali. Exemple: www.digicash.com www.cybercash.com www. milicent. digital.com Cardurile inteligente (smart card) sunt populare in Europa Occidentala. Permite stocarea informatilor suplimentare despre clientii in afara de pastrarea banilor pe cipul cardului. Bani de pe card sunt salvati intr-o forma criptata si sunt protejati printr-o parola. Pentru a plati este necesara introducerea acestuia intr-un terminal hardware. Dispozitivul necesita o cheie speciala emisa de banca pentru a se transfera bani in alta direclie. Putem merge la banca, incarca cardul si sa platim prin Internet. Avantaje: securitate, simplitatea utilizari, efectuarea directa fara intermediari, costul scazut al tranzactilor. Mondex - Marea Britanie. Geld-Karte - Germania.
Momentul efectuari plati electronice - Plata inainte de tranzactie - un sistem de acest gen funioneaza prin salvarea banilor digi- tali pe un disc sau pe un smart card - care poate fi considerat ca o formd digitala a banilor obignuiti. Un fisier care contine bani digitali este numit portofel virtual (virtual walet) si pot fi folositi oricand pentru a plati on-line produse si servici. Avantajul portofelului virtual consta in faptul ca este anonim. Dezavantaj daca vw este pierdut, banii sunt pierduti. - Plata pe loc necesita accesul direct la baza de date interna a bancii si a ofertantului de plata electronica, iar securitatea trebuie sa fie implementata mai strict (cartule de debit); - Plata dupd tranzac{ie. Sistemul cartilor de credit este cea mai comuna forma de asemenea plata.
Categorii de plata electronica - microplati - (MycroPazment) - reprezinta o sursa de venituri pentru comercianti care ofera pe web produse si servicii de valori reduse -5 euro/dolari /tratuactiile financiare sunt limitate, insa frecvente; - plata de tip consumator (Consumer Payment) - intre 5 si 500 euro/dolari; - plata de tip business (Business Payment)
Cerinte - Securitate 1.Caracterul privat - o terta parte nu trebuie sa fie capabila sd monitorizeze o comunicatie de date, trebuind asigurata confidentialitatea datelor printr-un canal privat de comunicatie sau chei decriptare destul de puternice ca datele sa nu poata fi decriptate de catre persoane neautorizate. De asemenea pentru filtrarea informatiei se foloseste zid de protecfie (firewal); 2. Imposibilitatea negari faptei comise - trebuie sa fie posibil sa se dovedeasca Identitatea persoanei care a trimis sau nu un mesaj in caz de disputa intre parti. Se folosesc semnaturile digitale echivalente cu cele obignuite. 3. Protectia impotriva mesajelor reproduse necontrolat (un singur mesaj transmis de mai multe ori) se realizeaza prin gestionarea unor identificatori unici care sa lege mesajele de tranzactiile efectuate. - Atomicitatea tranzactiiilor electronice reprezinta o alta cerinta e-commerce. Trebuie de prevazut ca unele subsisteme antrenate in desfasurarea tranzactiei sa nu mai functioneze Exemple de sisteme de plata electronica - First Virtual www.fv.com - Online Analyzis www.onanalyzis.com
Sisteme de microplati Vom descrie arhitectura unui sistem de microplati. Sa considerdm ca participantii sunt clientul si comerciantul. Pentru client este necesar un navigator web, un modul numit Per Fee Link Handler (PELF) cu rolul de identificator al tranzactiei , unul sau mai multe portofele electronice, iar pentru comerciant - un server web. Acest sit trebuie: - sa fie simplu, permitand utilizarea interfetelor de genul click and pay; - sa minimizeze circulatia prin retea a datelor; - sa foloseasca un standard care sa fie recunoscut de toate navigatoarele existente sau vitoare; - sa fie comun tuturor standardelor de microplati.In realitate mai apare si ofertantul de servici de plati (Payment Service Provider), care opereaza intermediar intre client si comerciantul on-line, asigurand conversia valutara sau securitatea trarzactilor electronice. Fluxul de date este urmdtorul: 1. un comerciant on-line apeleaza la un ofertant de servici de plata prin actionarea unei legaturi hipertext catre sistemul de plati al acestuia in cadrul aplicatiei sale web; 2. Clientul apeleaza la ofertantul de servici de plata, furnizand detaliile de plata si stabilind un cont electronic pentru asigurarea plalilor viitoare; 3. Clientul viziteaza situl web al comerciantului, alege un anumit produs pentru a-l achizitiona si selecteaza un PSP pentru a stabili o metoda de plata a acestui produs; 4. Comerciantul lanseaza, aplicatia pusa la dispozitie de PSP, clientul este verificat si achizitia este autentificata; 5. Valoarea achizitiei este extrasa din contul clientului pentru onorarea plati; 6. Se realizeaza periodic tranzactile dintre PSP si comerciant, luandu-se in calcul onorariul tranzactilor electronice dintre client si PSP. Dintre ofertantii de tehnologii pentru sisteme de microplati se pot enumera Cartio Micropayment, Jalda sau Pay2See(solutii comerciale) sau NeIBILL sau NetCheck (solutii academice). Exista si un protocol specializat de transfer (Micro Paymant Tranfer Protocol). Exista compani de tip PSP, care ofera servici de plata on-line (PayPal ) sau Bil Point.
Legislatie. Comert Electronic in Romarnia
Legea privind Comertul Electronic (Romdnd) - "Legea'nr. 365 din 7 iunie 2002 privind comertul electronic", publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 483 din 5 iulie 2002 Decret pentru promulgarea Legi privind comerlul electronic (Romdn6) - Decret nr. 512 din 6 iunie 2002 pentru promulgarea Legi privind comertul electronic, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 483 din 5 iulie 2002 Legea privind Semnatura Electronica (Romina) - "Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnatu- ra electronica, publicat in Monitorul Ofrcial, Partea I nr. 429 din 31 iulie 2001 Alte resurse- Monitorul Oficial al Romdniei (Romdnd). |